Deea 31
Membru
 Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 77
|
|
DELFINII
Delfinii sunt animale foarte simpatice. Oare exista cineva care nu i-a vazut , la Delfinarium sau la televizor , la emisiunile pentru copii sau la Animal Planet ? Cred ca nu. A vorbi despre delfini este la fel de dificil ca a vorbi despre orice altceva , deoarece toate domeniile stiintei sunt foarte vaste incat nici specialistii nu pot cunoaste totul. Totusi sa incercam sa povestim cate ceva despre aceste fiinte, despre obiceiurile lor si despre adaptarea lor la mediul acvativ.
Delfinii si porcii de mare (delfinii comuni) sunt mamifere deși se aseamana cu peștii. Le putem numi miracole ale evoluției pentru ca deși ele descind din animale terestre milioanele de ani de adaptare la mediul acvatic au facut ca aceștia sa fie considerați la prima vedere mai degraba pești decat mamifere. Ei innoata cu grația , forța și agilitatea peștilor și s-au adaptat in multe privințe pentru a-și gasi și captura prada. Corpul lor are o forma aerodinamica, fusiforma, folosesc la innotat coada care se aseamana cu innotatoarea codala a peștilor. Mobiliatea și viteza de inaintare in apa ajung și chiar depașesc pe cele ale dușmanului lor de temut : rechinul. Toate aceste modificari nu au dus la atrofierea sau dispariția proprietaților fundamentale ale stramoșilor tereștri, delfinii fiind totuși mamifere , așa ca au sange cald, respira cu ajutorul plamanilor iar puii sunt alaptați de catre mama. Delfinii cuprind 7 genuri și in total 32 de specii ( amintim delfinul cu bot prelungit, delfinul tropical, delfinul cu pete, delfinul ucigaș sau orca, etc). Delfinii au lungimea cuprinsa intre 1,5 și 7 metri, iar greutatea variaza de la 40 kg la 4500 kilograme. De asemenea exista 3 genuri de porci de mare și in total 6 specii (de exemplu : delfinul comun, delfinul lui Dall). Lungimea porcilor de mare variaza intre 1,2 2,25 metri și greutatea de la 30 la 160 de kg.
Cele mai apropiate rude ale delfinilor și porcilor de mare sunt cetaceele de dimensiuni uriașe , printre care balena , cel mai mare mamifer al tuturor timpurilor și uriașa balena ucigașa. Aceste doua specii sunt reprezentanți ai celor doua familii ai cetaceelor, cele cu fanoane care filtreaza organismele vii ale planctonului cu ajutorul fanaoanelor așezate in orificiul bucal asemenea unui gard și cele cu dinți care haituiesc, captureaza și-și mananca prada asemenea animalelor de prada.
Delfinii și porcii de mare aparțin familiei cetaceelor cu dinți. Ele sunt de dimensiuni mai mici, hrana este alcatuita aproape numai din pește și sepii, deși cel mai mare reprezentant al lor orca (delfinul ucigaș) , spaima marilor, ataca focile și alți delfini. Intre delfini și porcii de mare nu exista prea mari diferențe. Delfinii au botul carnos și dinții conici, iar porcii de mare au dinții sub forma de cazma și numai in maxilarul de jos. 51872tuv56vhm4r
Adaptarea delfinilor la viața acvatica este așa de mare incat pe uscat aceștia sunt practic neputincioși. Semnul cel mai evident al adaptarii la mediul in care traiesc este structura și constituția corpului. Pentru ca forma aerodinamica este o condiție esențiala la deplasarea rapida prin apa, a carui densitate este mai mare decat a aerului , delfinii și porcii de mare și-au dezvoltat o forma fusiforma, asemanatoare unei torpile, practic renunțand la tot ceea ce putea strica aspectului neted al coprului . Astfel urechile s-au atrofiat , organele genitale atat la mascul cat și la femela au o poziție normala in interiorul corpului, memebrele posterioare nu au lasat nici o urma iar membrele anterioare s-au transformat in innotatoarea in forma de aripa, avand rolul de a stabiliza și carmui mișcarea. Coada s-a transformat in innotatoarea codala, rigida și lata . Pielea delfinului este neteda și fina ca matasea, total lipsita de par. Denivelarile create de oase și mușchi sunt corectate de stratul de grasime aflat sub piele, grasime care are rol și de izolator termic, adica reduce pierderile de energie, lucru important deoarece apa marii este intotdeauna mai rece decat temperatura animalelor.
Alaturi de forma aerodinamica, care iși sare in ochi cum se spune, viteza mare de inanintare este obținuta și datorita altor proprietați mai puțin vizibile. Astfel pliurile transversale ale pielii delfinilor reduc turbulențele care pot apare in apa care curge pe corpul animalului marind rezistența la inaintare prin schimbarile de presiune. Prin reducerea acestor turbulențe se reduce astfel rezistența mediului la inaintare. In plus stratul superior de celule ale pielii se tocește extrem de rapid chiar și de 12 ori zilnic iar uleiul produs de celule imbraca corpul ajutand astfel inaintarea prin apa. Datorita acestor proprietați delfinul lui Dall este specia cea mai rapida , putand innota și cu viteza de 50 km/h și aceasta viteza o poate pastra pe distanțe foarte mari. Delfinii au obiceiul de a sari din apa din cand in cand și innoata practic in aer. E posibil ca aceasta sa fie o metoda de a reduce rezistența mediului și cum aerul are o densitate mult mai mica decat apa franeaza mai puțin delfinul și acesta poate respira . Expira prin orificiul nazal aflat pe creștetul capului, iși umple apoi plamanii cu aer , dupa care se poate scufunda. Delfinii nu se scufunda la adancimi foarte mari de aceea nu trebuie sa inmagazineze mult oxigen in plamani. Le ajunge o jumatate de secunda deasupra apei pentru a insipra. Dar daca se scufunda la adancime foarte mare pot inspira mult aer in plamani astfel ca pot inmagazina mult oxigen in globulelel roșii ( mult mai mult decat oamenii). Cei mai mulți delfini și porci de mare au mult mai mult sange decat alte animale terestre de același dimensiuni astfel ca ei pot inmagazina mult mai mult oxigen.
Delfinii și porcii de mare vaneaza de obicei in stratul superior al marilor iluminat de razele soarelui astfel ca se pot folosi de vaz in timpul acestei acțiuni. Lentila ochilor se caracterizeaza prin aceea ca are posibilitatea de schimbare a formei astfel ca aceștia iși pot fixa bine obiectele atat in apa cat și in aer. Speciile cu botul prelungit au o excelenta vedere binoculara ( vedere in spațiu tridimensionala) cu ajutorul careia pot aproxima foarte bine distanța la care se afla ceea ce vad. Deși vazul este foarte util pentru delfini, acesta nu este indispensabil pentru a supraviețui. Ei poseda și alte proprietați cu ajutorul carora percep extrem de bine mediul in care traiesc.
Astfel cel mai important rol in percepția delfinilor il are urechea. Urechea nici nu se vede din exterior -se pot observa doar doua orificii in spatele ochilor- dar funcționeaza extrem de eficient. Delfinii s-au adaptat foarte mult la mediul de propagare al undelor sonore in mediul subacvatic și putem spune ca au posibilitatea de a percepe sunetele stereo, astfel incat localizeaza direcția exacta de unde vine sunetul. Urecchea interioara a delfinului este inglobata intr-un țesut asemanator spumei astfel ca nu preia vibrația oaselor capului. Asta inseamna ca undele sonore venite din lateral nu ajung in același timp la ambele urechi și din diferența de timp delfinul constata precis din care diercție provin. Omul scufundat in apa nu poate face așa ceva deoarece sunetele ajung simultan la ambele urechi prin oasele craniului, indiferent de direcția din care provin. uh872t1556vhhm
Aceasta calitate a delfinilor este foarte importanta pentru ca el traiește in lumea suntelor atat cele emise de alte animale dar și de el insuși. Delfinii și porcii de mare se orienteaza cu ajutorul sonarului, radarul cu ultrasunete . Delfinul emite continuu sunete care se reflecta pe obiectele aflate in preajma astfel ca el definește distanța dintre el și obiect in funcție de timpul scurs de la emisia sunetului și pana la recepția lui iar cu ajutorului auzului stereo și poate percepe și direcțialui. Sunetele emise de delfini sunt produse de orificiul nazal. Sunetele sunt receptate de suprafața concava a craniului dupa care sunt focalizate de lentila acustica formata dintr-un țesut adipios aflat deasupra botuliu și feței. Aceasta formațiune de pepene da forma boltita a frunții mai multor specii de delfini. Din instinct delfinul analizeaza ecourile auzite și capata imaginea mediului ce-l inconjoara putand evita obstacolele și gasi hrana.
Pentru prelucrarea tuturor acestor informații este necesar un mare numar de celule nervoase și probabil acesta este motivul pentru care creierul delfinilor și este foarte mare (masa creierului cantarește 2 kg fața de cea a unui om adult care are doar 1,5 kg). Delfinul este de altfel un animal deosebit de inteligent cu o mare capacitate de a invața.
Hrana delfinilor și porcilor de mare consta in pești și sepii. Excepție face orca, delfinul ucigaș, care vaneaza animale cu sange cald, cum ar fi foci, pinguini, alte cetacee. S-a semnalat un caz cand un grup de orci au atacat o balena albastra,au omorat-o și devorat-o parțial.
Delfinii mancatori de pești mananca orice fel de pește dar sunt și cazuri cum ar fi delfinii cu cocoașa, care vaneaza in apropierea țarmului. Alții, ca delfinii tropicali, vaneaza mai ales in larg iar porcii de mare vaneaza in grupuri restranse de cate doi-patru indivizi. Delfinii care vaneazia in larg se aduna in grupuri foarte mari, de 1000 de indivizi sau chiar mai mulți. Grupurile de delfini pot fi intalnite mai des in apele bogate in hrana, acolo unde din cauza curenților apa rece , mai bogata in hrana ajunge la suprafața unde se amesteca cu apa mai calda creand astfel condiții favorabile dezvoltarii și inmulțirii planctonului care atrage sardelele și lostrițele și acestea la randul lor atrag delfinii care cu ajutorul sonarului descopera aceste bancuri de pești. Delfinii se rotesc in jurul lor și peștii se aduna in grup compact, urcand la suprafața. Cu cat grupul de delfini cuprinde mai mulți indivizi cu atat bancul de pești este mai ușor de manevrat. Odata ajunși la suprafața, peștii nu prea mai au scapare, delfinii aruncandu-se asupra prazii. Delfinii tropicali din zana Oceanului Pacific se ajuta cu delfinii din Oceanul Atlantic. In timp ce unii se hranesc ceilalți stau de paza atenți la apariția rechinilor sau delfinilor ucigași. Aceste grupuri de delfini sunt insoțite de cele mai multe ori de bancuri de ton, pești rapitori de dimensiune și mobilitate mare, care se ospateaza și ei de la masa delfinilor. Un inconvenient al acestei intr-ajutorari ar fi acela ca navele de pescuit oceanic urmaresc bancurile de ton și constituie un pericol și pentru calauzele lor : delfinii.
Delfinii se caracterizeaza in general printr-o slaba legatura intre parteneri. Masculul nu pastreaza de obicei legatura cu urmașii lui. Femela da naștere unui singur pui, pe care il alapteaza pana la doi ani, timp in care il protejeaza.
Grupul de delfini ucigași sunt mult mai stabili in legaturile cu partenerii. Masculii dominanți pastreaza in jurul lor 3 - 4 femele, langa care iși vor petrece toata viața și cu care cresc impreuna mai multe generații de pui. Astfel de grupuri sunt formate de indivizi tineri, masculi și femele, alaturi de delfini maturi.
Cele cateva informații despre delfini și viața lor se incheie. Ținand cont ca ei traiesc in toate oceanele și apele lumii, deci și in Marea Neagra, poate la vara , la mare, veți avea prilejul sa ii intalniți.
4.6KB
|
|
