Colectia de poze fanclubanimale.3xforum.ro
Total 173 poze.

InapoiInainte

 
parca e un ursulet chow-chowparca e un ursulet
26.04.200837KB
2 poze funny cu pisicute2
24.04.200825.5KB
asa mi se pare si mie =) fox terrierasa mi se pare si mie =)
26.04.200836.2KB
talie: medie  
    tara de origine:  germania 1908 
    culori:  negru, maro, cafeniuTalie: medie Tara de origine: Germania 1908 Culori: negru, maro, cafeniu Inaltime: 55-71 cm Greutate: 30-40 kg Durata vietii: 12-15 ani Boli frecvente: probleme cu coloana vertebrala, cu inima Temperament: indraznet, energic, alert, loial Doberman-ul este un caine energic, hotarat, curajos, loial si obedient. Are pieptul foarte bine proportionat, spatele ingust, gatul puternic. Blana este scurta, culorile variaza intre negru, maro, gri-bleu, roscat, crem si alb. Ochii sunt inchisi la culoare si foarte expresivi. Urechile sunt de obicei taiate la 12 saptamani pentru a sta ridicate. La fel si coada este taiata. Crescut ca un caine de paza de secole, Doberman-ul este puternic si foarte energic. Versatil, extrem de inteligent si foarte usor de dresat. Hotarat, neinfricat, dar si ascultator. Doberman-ul are nevoie de un stapan dispus sa-l dreseze fara a avea frica de caine, intrucat uneori doberman-ul poate fi mai „indraznet”. Doberman-ul este din instict un caine de paza si nu are nevoie de dresaj in acest sens. Doberman-ul poate fi un bun caine de familie daca este crescut de mic alaturi de copii si dresat bine. Femele sunt mai greu de dresat decat masculii. Se spune ca sunt caini foarte agresivi, insa nu este adevarat, ei putand fi folositi si ca caini de terapie. Are talente multiple fiind nu doar caine de paza; este folosit de politie in luarea urmei, cautari si salvari in armata, terapia bolnavilor si in concursuri de dresaj. Are nevoie de multa interactiune cu omul. Poate fi crescut in apartament daca i se asigura exercitiul fizic. Este sensibil la frig. Probleme de sanatate pot aparea la coloana vertebrala, posibile boli de inima, obezitate.
25.04.200821.6KB

 
:hi: siberiana:hi:
26.04.20082.9KB
am gasit(no coment) sphynxam gasit(no coment)
25.04.200832.5KB
cine a luat parte la nunta asta s-a distrat pe cinste :rotfl: poze funny cu pisicutecine a luat parte la nunta asta s-a distrat pe cinste :rotfl:
24.04.200824.6KB
si asta perusulsi asta
25.04.200831.4KB

 
inca o imagine angora turceascainca o imagine
25.04.20083KB
3 poze funny3
24.04.200835.3KB
tara de origine 

anglia trecut era folosit ca vanator de soareci, in prezent este animal deTARA DE ORIGINE Anglia APTITUDINI In trecut era folosit ca vanator de soareci, in prezent este animal de companie si nu unul oareccare ci caine de lux pentru apartament (aici ne referim la varietatea toy binenteles care are la maturitate aproximativ 1,9 kg). DIMENSIUNI 1,8-3kg. BLANA culorile sunt maro-auriu cu gri-metalic sau altfel spus culoarea cainelui yorkshire terrier este albastru otel cu pete de foc. iNGRIJIREA NECESARA Yorkshire Terrier-ul are nevoie de ingrijire zilnica a blanii. Periati-l si pieptanati-l intensiv. Daca nu aveti timpul sau inclinatia pentru a face acest lucru, tundeti cainele la un salon pentru animale. Parul este tinut in mod normal prins intr-o codita deasupra capului pentru a nu-i intra in ochisori, folosindu-se o banda elastica sau o fundita. Blana exemplarelor de expozitie este protejata prin rularea parului pe bigudiuri. Verificati-i in mod regulat urechile pentru a indeparta parul in exces din canalul auricular. CARACTER Acest caine este vioi, inteligent, cateodata prea curajos, iubitor, vigilent si se ataseaza foarte puternic de familie.Yorkshire Terrierii sunt foarte vigilenti si latra cand simt pericolul. DRESAJ Acest caine invata destul de repede. Atat timp cat sunteti consecventi in abordarea dresajului si va asigurati ca lectiile sunt de o maniera pozitiva, placuta si variata, cainele va invata repede sa asculte. COMPORTAMENT SOCIAL Atat timp cat copiii nu ii vor trata ca pe niste jucarii si nu le vor invada teritoriul, acesti caini nu vor cauza probleme.Unele exemplare pot fi destul de nesabuite cu alti caini, dar se inteleg de minune cu pisicile si alte animale din gospodarie. Oaspetii vor fi intotdeauna "anuntati". EXERCITII Cainii din aceasta rasa isi adapteaza nevoile de miscare fizica la circumstantele din familie (daca sunteti ocupat nu va pretinde niciodata sa-i oferiti mai mult timp decat ati putea sa-i acordati), iar cainii pot fi tinuti cu usurinta intr-un aparta­ment REMARCI SPECIALE Frumosul par al acestei rase este admirat la expozitiile canine, dar pentru a mentine o astfel de blana in conditii optime este nevoie de munca.
26.04.20085.8KB
china s-au gasit documente din secolul al xl-lea i.hr. in care se vorbea despre niste caini bineOriginea In China s-au gasit documente din secolul al Xl-lea i.Hr. in care se vorbea despre niste caini bine claditi, cu blana rosie, deasa ca peria, cu picioarele din spate aproape drepte si cu limba albastra. Alte urme ale acestor caini exotici si misteriosi, datate tot acum trei milenii, au fost descoperite in Mongolia. Una dintre cele mai credibile ipoteze privind originea rasei este cea conform careia Chow Chow provine dintr-o canida cu craniu lat si bot scurt, puternic, datand din epoca de bronz. Tipul acesta de canide prezenta cateva diferente notabile fata de "Canis palustris", cel care sta la originea multora dintre rasele actuale. Cu mai multa certitudine se poate afirma ca Chow Chow provine dintr-o canida nord-asiatica avand bot scurt si stoppronuntat, numita Simicyon. Tatarii se foloseau de acesti cami in mai multe scopuri. in primul rand, pentru vanatoare. Chiar daca nu erau rapizi, datorita agresivitatii lor, erau cei care ucideau vanatul ranit sau incoltit de cainii din alte rase mai rapide. Apoi, nu mai putin important, Chow Chow era paznicul satelor.In jurul anului 1300 i.Hr., triburile mongole au invadat China, aducand cu ele cainii lor de razboi pe care istoricii ii descriau ca fiind de talie medie, semanand cu leii si avand limba albastra. Inca rar pentru chinezi, in Monolia acest caine era la el acasa. Cea mai mare parte a exemplarelor din China erau rosii sau negre, in timp ce in Mongolia erau preferate, mai ales pentru paza, liniile de Chow Chow albastri despre care se spunea ca au o agresivitate comparabila cu a leopardului si un curaj comparabil cu al lupului. In secolul al VIII-lea, budismul patrunde in regiunile muntoase din Mongolia si Tibet. Acest "caine-leu", crescut pentru a trai alaturi de casta preotilor, exista deja de multe secole in toata Mongolia si in nordul Chinei, si nu era altul decat cainele tatarilor, viitorul "nostru" Chow Chow. in aceste manastiri din munti, s-a pastrat cu sfintenie puritatea rasei. Devenit caine sfant, Chow Chow era tratat cu respect, bine hranit, dar i s-au conservat intacte si caracteristicile absolut speciale de caine de paza, bazate pe totala lui lipsa de incredere fata de straini. Unele lacasuri sfinte din Tibet chiar aveau propriile lor registre care cuprindeau evidenta cainilor nascuti. Desi caine sfant ori favorit al imparatilor, cu timpul, Chow Chow a devenit foarte apreciat si de populatia de rand din China, dar pentru alte calitati... Astfel, pana la inceputul secolului nostru (dupa unele informatii chiar pana acum 15-20 de ani) taranii chinezi cresteau acesti caini pentru blana si pentru carnea lor. Rasa apare in Europa abia in secolul al XVIII-lea. In a doua jumatate a secolului trecut, o data spulberat mitul "cainelui salbatic si feroce din China", in expozitiile engleze incep sa apara primii Chow Chow. Primele exemplare inscrise in Cartea de Origini a Kennel Clubului au fost femela Chinese Puzzle si masculul Chang, prezentat in 1881 de catre insusi printul de Wales! Cu ocazia expozitiei de la Brighton din 1890, rasa a fost prezentata, pentru prima data in mod oficial, sub denumirea de Chow Chow. Unui anume domn Temple, proprietarul canisei Leyswood, ii datoram primul Standard si primul Chow Chow Club, fondat in 1895. Cele doua razboaie mondiale au facut ravagii in efectivele tuturor raselor de pe batranul continent. Chow Chow a reusit sa recupereze terenul pierdut de abia in anii '60 cand a inceput sa castige o bine meritata popularitate in intreaga lume. Aspectul general Caine activ, compact, cu zona renala scurta, bine proportionat, cu aspect leonin, mandru si demn, solid construit. Coada este purtata pe spate. Proportii importante Masculii 48 - 56 cm, femele 46 - 51 cm. Capul Craniu plat si lat, plin sub ochi. Stopul nu este foarte pronuntat. Botul: Bot de lungime moderata, lat pe toata lungimea lui (niciodata ascutit ca al unei vulpi). Trufa mare si lata, in general de culoare neagra. Exceptie fac exemplarele crem sau aproape albe pentru care se permite o trufa mai deschisa la culoare, precum si exemplarele albastre si cele rosii, pentru care se admite trufa colorata in nuanta robei. Buzele, bolta palatina (cerul gurii) si limba sunt violet inchis, spre negru, iar gingiile sunt de preferinta negre. Dentitia: Maxilare puternice, dantura puternica si regulata. Muscatura perfecta, regulata si complet in foarfeca, adica incisivii superiori ii depasesc frontal pe cei inferiori, dar ramanand in contact, si sunt implantati perpendicular in maxilare. Ochii: Migdalati, de marime medie, neproeminenti, de culoare inchisa. La exemplarele albastre si la cele rosii se permit ochi de culoarea robei. Nu se admite prezenta entropionului, iar ochii nu trebuie fie niciodata penalizati doar pentru probleme de dimensiune. Urechile: Mici, groase, usor rotunjite la varf, erecte, ferme si bine departate intre ele, dar indreptate bine inspre fata, deasupra ochilor, si usor divergente, dand expresia incruntata caracteristica rasei; aceasta expresie nu trebuie sa rezulte nidodata din relaxarea sau cutarea pieii de pe frunte. Gatul, linia superioara, corpul Gatul: Puternic, plin, nu scurt, bine atasat pe umeri si usor arcuit. Corpul: Spate scurt, orizontal si puternic. Zona renala scurta si puternica. Piept larg si bine coborat. Coaste bine rotunjite, dar nu in butoi. Coada: Prinsa sus si purtata bine pe spate. Membrele Membrele anterioare: Perfect drepte, de lungime moderata, cu osatura buna. Umeri oblici si musculosi. Membrele posterioare: Musculoase. Jareti bine coborati, cu angulatii minime, elemente esentiale pentru a produce mersul caracteristic. Metatars drept si puternic, jaretul nu se flexeaza nidodata inspre fata. Labele: Mici, rotunde, compacte (labe de pisica), bine inaltate pe degete. Roba Parul: Parul este fie lung, fie scurt. • Parul lung este foarte abundent, dens, cu fir drept, ca o perie. Parul de acoperire este destul de tare, iar subparul este moale si lanos. Parul este deosebit de des in jurul gatului, formand un guler caracteristic, si pe laturile posterioare ale coapselor. • Parul scurt este abundent, des si cu fir drept. Nu este plat (nu sta culcat pe corp), ci zburlit, semanand la textura cu o catifea. Se penalizeaza orice scurtare artifidala a parului facuta in scopul de a modifica liniile naturale ale corpului sau expresia fetei. Culori si semne Monocolor: negru, rosu, albastru, auriu-roscat, crem sau alb. Nidodata inspicat, cu pete sau pluricolor. Linia inferioara a cozii si interiorul coapselor au frecvent o nuanta mai deschisa decat restul robei. Miscarea Pas scurt si rigid. Membrele posterioare si cele anterioare se deplaseaza drept inspre fata, in planuri paralele. Temperamentul Caine calm, este un bun gardian, unic prin stilul sau de mers. Independent, fidel dar distant. Altele Profilul rasei: Ceea ce ne atrage imediat atentia la un Chow Chow este echilibrul perfect al liniilor, corpul compact si capul mandru, leonin. Personalitatea frapanta, prezenta aristocratica si "bunele maniere" sunt elementele care ii dau unicitatea si originalitatea. Este un caine foarte inteligent care pune mare pret pe independenta lui. De aceea, chiar daca il iubiti si il rasfatati, trebuie sa-i corectati greselile (este suficient sa o faceti prin tonul vocii) si, mai ales, sa nu-l lasati sa-i intre in cap ca el este stapanul casei. Chiar daca deseori trateaza cu politete strainii, lasandu-i sa-l mangaie, sa nu va asteptati ca un Chow Chow sa fie prietenos cu toata lumea, ori sa permita oricui sa-l smotoceasca. Si aceasta nu pentru ca ar fi neincrezator sau rautacios, ci doar pentru ca este foarte demn si protocolar, comportament pe care il pretinde si acelora care nu-i sunt familiari. Un Chow Chow agresiv cu strainii nu este reprezentativ pentru rasa, ci este rezultatul unei proaste educatii, al lipsei de socializare sau provine de la un crescator care nu s-a ostenit sa acorde importanta caracterului reproducatorilor din canisa lui. Aspectul si personalitatea unui Chow Chow sugereaza nobletea unui leu dar si dragalasenia unui ursulet, gratia si independenta unei pisici si devotamentul unui... caine. El are cate putin din toate aceste calitati. Un Chow Chow nu priveste copiii drept niste adulti "in miniatura" si, in general, nu intelege ce este cu acea micuta persoana care ii fura jucariile, se balaceste in castronul lui cu apa, il trage de urechi, i se atarna de coada ori il calca pe labe si incearca sa-i "desurubeze" nasul! in acest context, s-ar putea ca micutul agresor sa se trezeasca "piscat" de cainele care, in demnitatea lui, nu concepe sa accepte un asemenea tratament. Deci, daca aveti un Chow Chow si ati hotarat sa aveti si un copil, ocupati-va ca animalul dumneavoastra sa fie bine socializat si obisnuit din timp cu copii de diverse varste. Daca aveti un copil si planuiti sa va luati un Chow Chow, asigurati-va ca micutul a inteles ca animalele sunt si ele niste fiinte care trebuie tratate cu respect si, oricum, nu ii lasati niciodata impreuna nesupravegheati. Oricat de buna ar fi relatia intre copil si Chow Chow-ul dumneavoastra adult, ei nu vor deveni niciodata parteneri de harjoneala. Socializarea este unul dintre cele mai importante elemente din programul de educatie pe care un Chow Chow trebuie sa-l urmeze, de la cea mai frageda varsta. Deoarece unele exemplare pot fi deosebit de independente ori extrem de "exclusiviste" in relatia cu oamenii, socializarea este esentiala pentru a avea un caine care sa nu va puna probleme in societate. Defecte eliminatorii orice abatere fata de cele de mai sus constituie un defect. Fiecare defect se va penaliza in functie de marimea respectivei abateri. Nota: Masculii trebuie sa aiba doua testicule evidente, normal dezvoltate si complet coborate in scrot.
26.04.200837.2KB

 
alta pozaalta poza
01.05.200815.3KB
supla si gratioasa, afectuoasa si loiala si o buna albastra de rusia frapeaza prin coloritulSupla si gratioasa, afectuoasa si prietenoasa, loiala si o buna confidenta, Albastra de Rusia frapeaza prin coloritul "albastru" al blanii. Considerata odata favorita tarilor, Albastra de Rusia se bucura astazi de o mare popularitate in randul iubitorilor de pisici. Istoricul si originea Albastra de Rusia dainuie de un timp suficient incat originea sa sa fie pierduta in legende si ipoteze. Potrivit istorisirilor, Albastra de Rusia dateaza de secole din orasul port al Marii Albe, Archangel, in nordul Rusiei, la vreo 150 de mile de cercul polar arctic. Nu exista marturii exacte care sa ateste acest lucru, dar invelisul pilos al rasei da crezare teoriei potrivit careia ele s-au dezvoltat intr-un climat racoros, si, tinand seama de diferitele articole, albastre cu parul scurt inca exista in Rusia de astazi. Se crede ca marinarii britanici ar fi transportat pisicile de Albastra de Rusia in Marea Britanie in anii 1860. Prima sa aparitie s-a produs in 1871, in Londra, la Crystal Palace, sub denumirea de "Archangel Cat". In afara de Archangel Cat, in trecut rasa era de asemenea cunoscuta si albastra spaniola, albastra straina si albastra malteza. De-a lungul anilor, denumirea de „malteza” era atribuita mai multor rase de pisici cu blana albastra. In 1912, Governing Council of the Cat Fancy (GCCF) a recunoscut Albastra de Rusia ca rasa distincta de albastrele britanice cu care aceasta era in competitie, atribuindu-i titulatura de rasa de sine statatoare. Rasa a evoluat pana inainte de al doilea Razboi Mondial, cand era cat pe ce sa dispara. In timpul anilor 1940 si 1950, doua grupe de crescatori, una in Anglia si alta in Scandinavia, s-au straduit sa salveze rasa de la disparitie prin incrucisarea putinelor exemplare ramase cu alte rase, cum ar fi siameza bluepoint sau albastrele britanice. In 1965, un grup de crescatori britanici si-au canalizat eforturile in directia redarii Albastrei de Rusia aspectul exterior original, prin incrucisarea liniilor create in Scandinavia si Anglia. Albastra de Rusia au aparut in Statele Unite la inceputul anilor 1900, dar abia in jurul anilor 1960, au existat incercari in directia promovarii si dezvoltarii rasei. Importurile din Marea Britanie au ajutat la imbunatatirea liniilor din Statele Unite, iar, astazi, Albastra de Rusia, varianta americana este considerata atat de performanta incat unele exemplare au fost aduse in Europa pentru a perfectiona liniile pure europene. Rasa este acceptata de urmatoarele asociatii internationale: American Association of Cat Enthusiasts (AACE), American Cat Association (ACA), American Cat Fancier’s Association (ACFA), Canadian Cat Association (CCA), Cat Fanciers’ Association (CFA), Cat Fanciers’ Federation (CFF), The International Cat Association (TICA), United Feline Organization (UFO).
25.04.20085.3KB
e american curle dulce!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
25.04.20087.4KB
asta labradorulasta
24.04.200815.3KB

 
mai is ud? cainele meu burkymai is ud?
26.04.200819.4KB
papagalul jako (papagalul gri african) uimeste prin frumusetea si sa. apreciat pentru sa de a invataPapagalul Jako (papagalul gri african) uimeste prin frumusetea si inteligenta sa. Apreciat pentru capacitatea sa de a invata si de a reproduce atat sunete, cat si cuvinte, Jako este considerata cea mai vorbareata pasare de colivie. Foarte prietenos, Jako se face usor placut de iubitorii de toate varstele. Numele de Jako i-a fost atribuit de catre marinarii portughezi. Achizitionarea Inainte de achizitionarea unei pasari exotice este indicat ca viitorul detinator sa se informeze cu privire la biologia, patologia, modul de viata si intretinere a speciei dorite. Inainte de cumparare, pasarea trebuie atent observata in ceea ce priveste aspectul exterior si comportamentul, renuntandu-se la achizitionare in cazul in care exteriorizeaza unele aspecte dubioase. Dupa achizitionare solicitati referiri detailate cu privire la sortimentele folosite in hrana, modul de pregatire al acesteia, fructe si verdeturi care pot fi sau nu administrate. Ca si in cazul altor animalute de companie, asigurati-va ca achizitionati un exemplar tanar intrucat acesta se va adapta cu un mai mare usurinta. Se vor prefera exemplarele vivace, „sperioase”, aceste atitudini fiind atribute ale varstei tinere. Obisnuirea cu nou proprietar si noul mediu de viata se va realiza treptat, prin acoperirea in primele zile, timp de cateva ore, a coliviei sau volierei cu un tifon. Acest lucru ii ofera pasarii siguranta si posibilitatea de cunoastere si adaptare in noul mediu de viata. Jako este foarte sociabil, necesitand o atentie deosebita din partea proprietarului. Daca nu puteti sa-i acordati suficient timp, idicat ar fi sa achizitionati de la inceput o pereche. Aspectul exterior si dimensiunile Exista doua varietati de Jako: papagalul gri african Timneh si paragalul gri african Congo. In afara acestora, mai sunt intalnite alte doua varietati, dar cu o frecventa mult scazuta: Cameroon-ul, de talie mai mare decat Congo (colorit argintiu) si Ghana, de talie mai mica decat Congo, similara papagalului gri african Timneh, dar cu gatul mai lung. Papagalul gri african de Congo are lungimea de 33-40 centimetri, deschiderea aripilor de 45-50 centimetri si cantareste 450-550 de grame. Femela este mai mica decat masculul, avand gatul mai subtire si mai lung. Papagalii gri africani au pene gri, cu exceptia celor din coada, care sunt rosii, iar în jurul ochilor prezinta un inel alb. Ciocul încovoiat, de culoare gri-închis. Jako atinge maturitatea corporala in jurul varstei de 4 ani. Adapostirea Jako necesita un spatiu de locuit destul de extins, desi el poate fi lasat pentru perioade mai lungi, liber, in afara coliviei. Ca si in cazul altor pasari de apartament, este importanta amplasarea coliviei. Colivia va trebui asezata intr-o parte a camerei ferita de curenti de aer, bine luminata. Colivia trebuie sa fie suficient de spatioasa pentru a-i permite pasarile sa-si poata deschida aripile. Aveti grija sa alegeti o colivie sau voliera care sa poata fi usor de curatat, din materiale care sa nu se deterioreze rapid. Recipientele pentru apa si hrana trebuie sa fie confectionate din materiale rezistente astfel incat sa nu existe posibilitatea sa le distruga pasarea si sa reziste la fierbere. Recipientele se vor curata zilnic, cu apa fiarta si cu o perie mai dura. Incercati sa evitati detergentii care pot fi toxici pentru pasare. Hranirea Sunt pasari cu alimentatie aproape exclusiv vegetala. In libertate, se hranesc cu seminte, fructe si alte vegetale. In captivitate, alimentatia se compune din seminte de cereale (grau, secara, porumb, alte boabe mici, etc.), fructe exotice si autohtone (mere, kiwi, mango, ananas), legume (conopida, morcovi), verdeata si ramuri tinere. Este strict interzisa administrarea cepei, ciocolatei, ciupercilor, avocado. Ratia zilnica trebuie sa constea in 2/3 sau ½ legume proaspete si numai 1/3 seminte vitaminizate. Speranta de viata este impresionanta putand ajunge pana la 60-65 de ani.
25.04.200810.4KB
e prietenul ei cartonul cu care danseaza pisicuta mea preae prietenul ei cartonul cu care danseaza
26.04.200837.6KB
:wink2: doberman:wink2:
25.04.200838.1KB

 
eu am vazut :nod:  =) delfinieu am vazut :nod: =)
10.05.200818.2KB
babuinii babuini traiesc in zonele sancoase si cu tufisuri din muntii etiopieni, la peste 1800 m auBabuinii gelada Acesti babuini traiesc in zonele sancoase si cu tufisuri din muntii Etiopieni, la peste 1800 m altitudine. Au o inaltime de 50-72 cm, o coada de 70-80 cm si o greutate cuprinsa intre 13,6 si 20,5 kg. Au o tinuta regala: favoritii lungi, pe cap o creasta de peri mai lungi, iar pe umeri, o "mantie" de peri foarte lungi; coada este mai lunga decat corpul si se termina cu cun smoc de par. Culoarea pe spate este cafenie sau neagra, iar pe piept are o pata rosie, vizibila numai atunci cand babuinul se sprijina pe mebrele posterioare si le tine indepartate pe cele anterioare. Picioarele sunt cenusii sau galbui. Acesti babuini se deosebesc de celelalte specii prin faptul ca au narile situate foarte in lateral. Noaptea, se retrag in pesteri sau in tufisuri, prin crapaturi de stanci, de unde ies dimineata si, inainte de a-si incepe activitatea, stau la soare cateva ore. Calatoresc in grupuri mari, formate din mai multe familii, putand ajunge la 400 de indivizi; dar, daca este putina hrana, se impart in grupulete mai mici, conduse de masculi. Cand se deplaseaza, puii si femelele merg pe langa peretii stancosi, iar masculii, conducatorii, mai departe, pentru a supraveghea si apara grupul. In deplasarile lor, nu depasesc 8 km de la ascunzisurile unde isi au culcusurile. Apropierea vreunui pericol este semnalata printr-un latrat, dupa care grupul se aduna imediat si, daca ete nevoie, se retrage in adaposturile dintre stanci. Asemenea altor maimute, babuinii gelada se dovedesc adversari puternici, putand arunca cu pietre si rasturna bolovani impotriva dusmanilor. Bauinii gelada exprima intense stari emotionale: furie, teama, gelozie. In asemenea stari, isi ridica pleoapele si-si rasfrange buza superioara peste nari; buza inferiara le acopera barbia. Hrana acestor animale consta in radacini, tuberculi, seminte, fructe si animale mici, vii. Reproducerea are loc in octombrie, gestatia durad 5 luni, dupa care femelele nasc un singur pui. Longevitatea acestor babuini este de 11 ani.
27.04.200818.2KB
asai cai draguta? pisicuta mea preaasai cai draguta?
26.04.200824.6KB
1 terra nova1
24.04.200845.9KB

 
poze! labradorulPoze!
24.04.20089.3KB
iar aici e cat pe ce sa adoarme pisicuta mea preaiar aici e cat pe ce sa adoarme
26.04.200826.6KB
» leopardul traieste in africa si asia in tari precum: india, pakistan, china, gabon, congo, zaire,» Leopardul traieste in Africa si Asia in tari precum: India, Pakistan, China, Gabon, Congo, Zaire, Uganda, Kenya dar si in Siberia si in alte zone. » Este capabil sa se adapteze la orice tip de habbitat daca se gaseste suficienta mancare. Traieste chiar si in zone larg deschise precum campii sau deserturi. Cel mai bine traieste in paduri. Aici poate folosi copacii pentru a se proteja sau pentru a studia terenul de vanatoare. » Este destul de rapid dar nu alearga cu viteze mai mari de 65 de km/h. Poate sari pana la 6 m orizontal si pana la 3 m veritcal. » Dimensiuni: pana la 1,9 m lungime (fara coada). Masculul poate ajunge pana la o greutate de 90 de kg in timp ce femela nu depaseste in greutate 50 de kg. » Leopardul traieste 11-12 ani in salbaticie dar poate trai si pana la 24-25 de ani in captivitate. » Femela leopard naste pui odata la 2-3 ani. Poate naste pana la sase pui dar de obicei naste doi sau trei. Pui vor ramane cu mama lor timp de 18 pana la 24 de luni, cand vor pleca in cautarea unui teritoriu al lor. » Leoparzii sunt animale nocturne. De obicei vaneaza si mananca noaptea. Ziua se odihnesc in tufisuri dese sau in copaci. Sunt animale solitare, prefera sa traiasca singure. » Leopardul vaneaza copitate de dimensiuni medii precum gazele, impala, cerbi, caprioare, zebre, etc. Ocazional pot vana si maimute, iepuri sau pasari. » Ii place sa vaneze in special noaptea dar daca va avea ocazia va vana si ziua pentru a avea stomacul plin. Intunericul creeaza conditii bune pentru vanatoare. De obicei cunoaste zona unde urmeaza sa vaneze ceea ce ii confera un avantaj. Se apropie foarte mult de prada (uneori chiar si la un metru de ea) fara ca aceasta sa-l observe si ataca prin surprindere. Deoarece este vulnerabil la sol (alti pradatori pot aparea oricand) deseori isi urca prada in copaci. Pentru ca este puternic poate urca in copaci si animale care sunt mai grele decat el. Leopardul zapezilor » Leopardul zapezilor traieste in muntii din Asia Centrala, in special in Himalaya, la altitudini de 3000 - 4000 de metri si chair mai sus. Au o blana cenusie (foarte frumoasa) si groasa. » Este un animal foarte rar. Numarul lor este estimat intre 3000 si 7000 in salbaticie. Peste 300 traiesc insa in captivitate. O femela poate naste intre unu si patru pui. » Vaneaza in special: gazele, cerbi, caprioare, iepuri salbatici, soareci si alte animale de dimensiuni medii. Traiesc solitari si vaneaza in special ziua.
27.04.200864.8KB
fox terrierul are două variante. fox terrierul cu păr sârmos şi fox terrierul cuFox Terrierul are două variante. Fox Terrierul cu păr sârmos şi Fox Terrierul cu păr neted. Este un câine de statură mică, dar deosebit de activ, rapid in mişcări, prietenos şi neînfricat. Au un cap alungit, iar spatele este relativ scurt şi drept. Blana de pe corp este densă, cu o textură deosebit de puternică si ţepoasă, aproape de piele având o blană moale la atingere, la fel de deasă. In medie, are 39 cm si 7 kilograme în cazul celui sârmos. Este un câine extraordinar de inteligent, dar nu de putine ori poate fi extrem de încăpăţânat, ca toţi terrierii. Istorie La începuturi, erau utilizaţi pentru a descoperi vizuinele in care se ascundeau vulpile, la vânătoarea de iepuri sau a altor animale, mare parte din ele dăunătoare. Astăzi, sunt folosiţi şi la vânat, dar preponderent sunt animale de companie. Există mai multe teorii despre provenienţa rasei, însă, cea mai pertinentă este cea care susţine că provine din încrucişarea următoarelor rase Old English Terrier, Black and Tan Terrier, Bull Terrier, Greyhound şi Beagle. În cadrul vânătorilor de vulpi, rolul lor era de a lătra când descopereau bârlogul, vânătorul fie împuscând direct animalul, fie aşteptând ca acesta să fugă din vizuina, deranjat de lătrăturile şi de faptul ca terrierul începe să sape după el. Diferenţierea celor două tipuri, cea cu par neted şi cea cu par sârmos începe prin secolul al XIX-lea. Standardele pentru acest câine au fost trasate in anul 1876, de oficialii de la The Fox Terrier Club, pe atunci existând câteva diferenţe faţă de standardele impuse astăzi. Sir Arthur Conan Doyle creatorul celebrului personaj Sherlock Holmes era un apropiat al Fox Terrierului Sârmos. Caracteristici Acest câine este unul deosebit de prietenos, devotat si afectuos, dar care dispune si de o personalitate distincta si deosebit de accentuata. Devin foarte protectori dacă simt că unul din membrii familiei este ameninţat de ceva, sau se afla în pericol. Se descurca de minune cu copii şi sunt câinii ideali pentru o familie. În ceea ce priveşte animalele de casa, mai ales dacă acestea sunt pisici, trebuie socializaţi de mici cu ele, pentru ca altfel le vor vana cât este ziua de lungă. Stăpânii care mai dispun şi de o gradină ar putea avea surpriza de a vedea că aceasta este săpată, obicei care trebuie corectat, pentru ca nu se vor opri până nu o vor vedea săpată pe toată, numai că totul se poate corecta prin dresaj, de la o vârstă fragedă. Nu au probleme de adaptare, simţindu-se la fel de bine dacă dorm afară sau în casă. Utile Părul sârmos necesită, de doua-trei ori pe an, un trimat (eliminarea părului mort). A nu se confunda tunsul cu trimatul, sunt două operaţiunii complet diferite. Tunsul este dăunător fox terrierului sârmos, degradându-i calitatea parului. În ceea ce priveşte durata de viaţa, ea este situată la 9-15 ani, cu o medie stabilită, de 13-14 ani. La naştere, o femelă poate aduce pe lume între patru-şase căţei. Dresajul unui asemenea câine trebuie să fie realizat cu consistenţă şi fermitate. Le place foarte mult să latre si să sape. Pot fi foarte dominanţi cu celelalte animale, astfel ca trebuie socializaţi de mici. Este o rasa plina de energie, care nu iubeşte nimic mai mult decât o plimbare lungă. Sunt foarte agili, se descurcă bine in ceea ce priveşte jocurile cu mingea. Se bucură nespus dacă au la dispoziţie o curte în care să se joace cu copii şi, cu cat termină joaca mai murdari şi mai obosiţi, cu atât mai bine. Boli Rasa este cunoscută ca fiind una extrem de puternică, ce nu are probleme de sănătate. Mai mult decât atât, bolile de care este uneori afectată sunt comune, neexistând vreun semn că acest câine suferă de o afecţiune genetică, transmisibilă. Tocmai de aceea, crescătorii nu au avut practic bătaie de cap cu acest câine, el nefiind supus vreunui test. La fel de mulţumiţi sunt şi stăpânii, care au parte de un câine sănătos şi deosebit de rezistent la boli.
26.04.200830.5KB

 
testoase cu tample rosii trebuie sa fie cat mai variata si bogata in proteine, calciu, vitamina a, dAlimentatia broscutelor testoase cu tample rosii trebuie sa fie cat mai variata si bogata in proteine, calciu, vitamina A, D si minerale. Broastele testoase cu tample rosii sunt omnivore, ceea ce inseamna ca mananca atat hrana animala cat si vegetala. Puii mananca cu predilectie hrana de origine animala si vor accepta vegetale doar dupa ce cresc putin. Totusi, este bine sa le oferiti de la inceput si hrana vegetala, pentru a-i obisnui si cu acest tip de alimentatie. Pe masura ce inainteaza in varsta broscutele se vor interesa din ce in ce mai mult de hrana vegetala, astfel incat testoasele mature vor consuma mult mai multe vegetale decat puii. In comert exista mancare deja preparata pentru broastele testoase, insa ea nu trebuie sa constituie mai mult de 25% din dieta unei broscute cu tample rosii. Pentru restul de 75% le puteti oferi: - hrana vie: pestisori (guppy, carasi aurii), rame, mormoloci, melci acvatici, greieri. Va recomandam atentie sporita in ceea ce priveste locul de unde procurati astfel de hrana intrucat ea poate purta bacterii si/sau pesticide periculoase pentru broscuta dumneavoastra! - plante acvatice: Elodea canadensis, Elodea densa, Eichhornia crassipes, Azolla caroliniana. Atentie! Unele plante acvatice sunt otravitoare pentru broscute! - diferite vegetale: morcov, frunze de mustar, frunze de papadie, nap, dovlecel, fasole verde. Evitati vegetalele care au fost inghetate si dezghetate intrucat pot crea probleme de sanatate broscutelor. Evitati si legumele care au fost tratate cu chimicale. Nu le oferiti spanac intrucat ar putea cauza deranjamente stomacale. - gammarus, inima de vita liofilizata, pestisori liofilizati - din cand in cand (rar) le puteti oferi mici bucatele de carne de pui bine fiarta (fara sare si condimente) NU hraniti broscutele cu carne cruda intrucat aceasta creste riscul contaminarii bacteriene a apei din acvariu (Salmonella, E. Coli) si nici cu hrana pentru caini sau pisici. Nu le oferiti pestisori care au fost inghetati si dezghetati! Este foarte bine sa li se ofere si suplimente de vitamine, precum si sa se doteze acvariul cu o bucata de calciu sau un os de sepia care se gasesc la magazinele de profil. Broastele testoase mananca numai in apa. Avand in vedere ca hranitul lor este o operatiune care produce mizerie, pentru a evita murdarirea apei din acvariu, va sugeram sa le hraniti intr-un container cu apa separat de acvariu. Ele vor fi introduse acolo si mentinute doar atata timp cat mananca. In acest fel se poate si monitoriza exact cantitatea de mancare pe care o ingurgiteaza broscuta dumneavoastra la o masa. Broscutele sunt cunoscute pentru apetitul lor vorace si vor cere mereu mancare insa, in general, cantitatea de mancare oferita nu trebuie sa depaseasca ceea ce poate manca broscuta in 15 minute. In cazul in care constatati ca se formeaza pliuri de piele pe labutele broscutei, in special cand aceasta si le retrage in carapace, inseamna ca este prea grasa si ar trebui sa o hraniti mai putin sau cu mancare mai putin proteica. De asemenea, este important sa indepartati din acvariu cantitatile de mancare ramase neconsumate, pentru a evita descompunerea acestora si contaminarea apei din acvariu. Mancarea puilor trebuie taiata in bucatele mici pentru a putea fi ingerata. Puii trebuie hraniti in fiecare zi, in timp ce adultii pot fi hraniti la fiecare 2-3 zile (sau o masa pe zi, dar mai putin consistenta).
27.04.20087KB
este o rasă de câine cu o expresie oarecum de talie mare, având originea în alpii unde a fostSaint-bernardul este o rasă de câine uriaş, cu o expresie oarecum tristă. Câine de talie mare, având originea în Alpii Elveţiei unde a fost utilizat pentru paza gospodăriilor şi a turmelor, pentru cărăuşie şi tracţiune. A devenit celebru în secolul al XIX-lea fiind folosit, datorită puterii şi simţului său remarcabil de orientare, pentru salvarea călătorilor care se rătăceau sau erau înzăpeziţi în trecătorile alpine. Numele îi vine de la trecătoarea Saint Bernard, unde a trăit şi cel mai celebru reprezentant al rasei, cîinele Barry, care între 1800 şi 1812 a salvat 40 vieţi omeneşti şi este considerat câinele naţional al Elveţiei. Saint Bernardul modern este rezultatul unei selecţii dirijate, la care au contribuit în mare măsură crescătorii britanici pe la mijlocul secolului trecut, subliniindu-se în special aspectul său masiv şi fixarea caracteristicilor specifice ale coloraţiei sale alb-roşii. Se caracterizează prin capul foarte puternic, masiv, impozant, marcat prin pliuri ce-i brăzdează faţa, botul lat, cu aspect pătratic şi trufă marcantă, totdeauna de culoarea neagră. Ochii bruni sau căprui sunt de mărime mijlocie, plasaţi spre faţă, iar în cele mai multe cazuri pleoapa inferioară nu se închide complet. Privirea este serioasă, inteligentă şi mereu binevoitoare. Stopul este bine marcat. Totul la acest câine exprimă vigoare, membrele sunt musculoase, labele mari, trupul masiv, spatele lat, gâtul scurt şi puternic, ţinut de obicei orizontal sau tn jos. Coada este prinsă sus, lată şi puternică, lungă şi foarte grea, în repaus cade în jos, fiind uşor curbată la vârf. Se cunosc două varietăţi, în funcţie de lungimea părului : Saint Bernardul cu păr scurt şi Saint Bernardul cu păr lung. Are un temperament foarte blând, este sensibil şi foarte ataşat de stăpân. Este un baby-sitter ideal, întrucât se înţelege foarte bine cu copii. Are un instinct protector deosebit de dezvoltat şi a fost folosit în trecut in Alpi pentru a salva călătorii din avalanşe şi de frig. Rasă asemănătoare: Terra Nova
26.04.200825.1KB
haide rogg cainele meu burkyHaide scarpinama!te rogg
26.04.200817.6KB
eu sunt burky cainele meu burkyeu sunt Burky
26.04.200816.5KB

 
o poza pestele oscaro poza
25.04.20085.3KB
» tigrii se gasesc in sudul si sud-estul asiei dar si in sud-estul rusiei (siberia). se estimeaza ca» Raspandire. Tigrii se gasesc in sudul si sud-estul Asiei dar si in sud-estul Rusiei (Siberia). Se estimeaza ca in prezent mai exista circa 6000 - 7000 de tigri din care aproximativ 3000 se gasesc in India, tara in care traiesc cei mai multi tigrii. In prezent mai exista cinci subspecii de tigri: Tigrul Siberian, Tigrul Indian (Bengalez), Tigrul Chinez, Tigrul de Sumatra si Tigrul Indochinese. Tigrii traisc intr-un habitat variat: din preeriile tropicale si padurile din sudul Asiei pana in padurile de conifere, de stejari si de mesteacan din Siberia. Tigrii mai traiesc si padurile umede si spinoase din nord-vestul Indiei dar si in junglele inalte din Himalaya. » Este un animal foarte puternic, poate cel mai puternic din familia felinelor. Au camuflajul asigurat datorita dungilor de pe blana. Sunt vanatori solitari si Vaneaza mai ales noaptea. Au un stil de vanatoare asemanator cu al leoparzilor. Se apropie foarte mult de prada, in cea mai mare liniste posibila, si apoi ataca. Dupa ce prinde prada o musca de gat si o tine asa pana aceasta moare. Cand au ocazia tigrii vaneaza si in apa. Trebuie spus ca tigrii nu agreaza oaspeti la masa; este obositor pentru un tigru sa vaneze pentru doua sau mai multe animale. O femela matura trebuie sa mananca cel putin odata pe saptamana. Tigrii se hranesc in general cu mamifere medii precum: porcii, antilopele, cerbi, caprioare dar si cu mamifere mari precum bivolii. » O femela poate face pui odata la trei ani. Ea poate naste doi sau trei pui. Devotamentul mamei este esential in supravietuirea puilor. In primele luni de viata acestia pot fi ucisi de majoritatea pradatorilor. Dupa circa opt luni puilor le cad dintii de lapte si incep sa le creasca cei permanenti. » Tigrii adora apa. Se racoresc, inoata, se joaca si mananca in apa. » Tigrii traiesc de la 10 pana la 15 ani. » Masculii sunt mai retrasi decat femelele.
27.04.200815.6KB
descriere fizica generala:
 

ragdoll este o pisica mare, puternica, impozanta, cu multe semne inDescriere fizica generala: Ragdoll este o pisica mare, puternica, impozanta, cu multe semne distinctive. In orice caz, pisica aceasta este extrem de relaxata. Capul mare este neted in varf si lat intre urechi. Urechile sunt de marime medie, usor aplecate inainte si cu varfurile rotunjite. Barbia este ferma, iar botul este rotunjit, avand obrajii bucalati. Ochii sunt mari, usor oblici si foarte departati. Sunt de culoare albastru inchis. Corpul este lung si musculos, cu un piept lat ai gatul scurt. Picioarele sunt foarte osoase si de lungime medie. Labele sunt mari, rotunde si prezinta moturi. Coada este lunga si stufoasa. Ragdoll nu se maturizeaza complet pana la varsta de trei sau patru ani. Greutate: 4.5-9 kg Hranire: 70 kcal/kg/zi. Sunt predispuse la obezitate. Sanatate: Ragdollul nu are defecte genetice specifice rasei, cu exceptia unei probleme care exista in anumite linii, si anume cardiomiopatia. In general aceste linii au avut incrucisari cu alte rase. Deoarece Ragdollul este o pisica mai putin activa, primele semne ale cardiomiopatiei (oboseala) pot sa treaca neobservate. Din aceasta cauza, unii medici veterinari recomanda evaluarea cardiaca anuala, ca parte din controlul medical anual. Desi o maladie serioasa, daca este diagnosticata devreme si tratata corect, problemele pot fi in unele cazuri oprite sau chiar vindecate. O alta problema specifica este temperatura cu un grad mai mare decat alte pisici. Energie: scazuta Compatibilitate cu alte pisici: ridicata Compatibilitate cu alte animale: medie Compatibilitate cu copiii: medie Caracter si temperament: Ragdollul este, probabil, cea mai "lenesa" dintre toate rasele de pisici domestice. Sunt mai tot timpul multumite si nu au pretentii foarte mari, tolerand aproape orice situatie. Au o natura extrem de gentila si relaxata, fiind animale extrem de loiale si devotate. Exista o veche prejudecata care spune ca aceste pisici sunt imune la durere- complet neadevarat! Nu sunt pisici zgomotoase, fiind mai degraba tacute. Ingrijire: Orice ragdoll ar trebui periat de una-doua ori pe saptamana si imbaiat o data pe luna. Are o blana similara cu a iepurelui. Desi pierd mult mai putin par dacat alte pisici de talie medie sau mare, pierd totusi par. Si cresc, cresc, cresc. Un motan ragdoll poate sa ajunga pana la 14 kg, desi majoritatea se limiteaza la 8-10 kg, iar femelele au intre 2 si 5 kg mai putin decat motanii. Speranta de viata este intre 15 si 25 de ani. Istoric: Prima pisica Ragdoll s-a nascut in California, in anii '60. Se presupune ca a fost rezultatul imperecherii dintre o pisica persana, de culoare inchisa, si o maidaneza, pe jumatate ferala, alba cu parul lung. Maidaneza producea des pui, cam salbatici de felul lor, pana cand a fost lovita de o masina. Pentru a putea fi ingrijita, pisica a trebuit sa stea in casa, si a devenit mai "domesticita". Primul cuib dupa accident a fost complet diferit de cele precedente. Puii erau foarte relaxati si sociabili; nu se stie ce a generat schimbarea de comportament. Primul pui care a ajuns la o crescatoare de pisici, Ann Backer, s-a numit Buckwheat, o femela neagra care arata un pic gen pisica de Burma. Al doilea a fost o alta femela, bicolora, pe numele de Raggedy Ann Fujianna. Tatal lui Fujianna era un colourpoint cu manusi (mitted) , pe numele de Daddy Warbucks, care arata ca Sacra de Birmania, cu varful cozii alb si o linie alba pe nas (blaze). Daddy Warbucks e considerat fondatorul Ragdollului de azi.
26.04.200869.5KB
ii mortal poze funnyii mortal
26.04.200819KB

 
tara in care este mascul 65 - 68 cm; femela 61 - 68 mascul 27 - 30 kg; femela 25 - 30 parului: albTara in care este inregistrat: Anglia Inaltime: mascul 65 - 68 cm; femela 61 - 68 cm Greutate: mascul 27 - 30 kg; femela 25 - 30 kg Culoarea parului: alb cu pete si pigmentatii galbene, portocalii, maronii, rosu-castaniu, negre; unicolor: alb, negru, rosu-castaniu, galben; bicolor: alb-negru, brun-galbui, rosu-castaniu. Caracteristici: Prin aspectul sau, acest caine pontator uneste puterea cu eleganta formelor iar prin stilul sau de a vana, caracterizat printr-un galop suplu si razant, face ca lucrul cu el sa fie placut si spectaculos. Este elegant, puternic, insa nu greoi. Capul este potrivit de lung si usor; craniul este putin lat si de forma ovala; stopul pronuntat, botul potrivit de lung, drept si usor tesit la varf; nasul are narile largi. Ochii sunt relativ mari, expresivi, stralucitori, blanzi, inteligenti, de culoare galben-inchis sau castaniu. Urechile de lungime medie, prinse jos, atarna in falduri regulate pe langa falci; au varfurile rotunjite, catifelate; pe partea superioara sunt acoperite cu par fin, matasos. Trupul este viguros, de lungime medie, spatele drept, puternic, scurt pieptul adanc si larg. Picioarele sunt drepte, solide, musculoase, elastice. Coada prinsa in linie cu spatele, de lungime mijlocie, usor curbata sau in forma de sabie, este acoperita cu par lung, moale, putin ondulat si lucios formand franjuri care incep nu de la baza cozii ci putin mai jos; este purtata orizontal in miscare, in jos in repaus si oblic in sus, la emotii puternice. Parul, pe tot corpul, cu exceptia capului, este lung, des, semiaspru, neincretit sau usor ondulat formand franjuri bogate si lungi pe partea posterioara a membrelor, pe partea inferioara a cozii si pe urechi. Origine:Rasa foarte veche. Asupra originii Setterului Alb Englezesc nu exista date precise. Se presupune ca este urmasul cainelui Pointers Perdigueros si al Spanielului cu par lung. Este cunoscut de foarte mult timp in Anglia. In 1570 a fost amintit de dr. I. Cajus in scrierile sale. A fost prezentat pe numeroase gravuri englezesti din secolul al 16-lea. Denumirea de setter (sezator) i se trage, probabil, de la rolul atribuit la vanatorile din vremurile vechi: cand simtea prezenta vanatului mic trebuia sa se aseze, sa se culce si sa fie acoperit odata cu vanatul de plasa cu care se vana pe atunci. Cunoscutul crescator si selectioner englez, Sir Edward Lawerack, folosind incrucisarea dirijata si o severa selectie, a reusit in decurs de mai multe decenii, sa creeze pornind de la un exemplar deosebit de valoros, o varietate cu caractere foarte utile, varietatea lavresc a Setterului Alb Englez. Temperament:Caine inteligent, calm, vesel, credincios, adaptabil, ascultator. Are temperament vioi, mare mobilitate, viteza si rezistenta la oboseala si caldura. Utilizare:Cu nas foarte fin, cheta larga si aret ferm, este un excelent caine pontator. Vaneaza in orice teren, mai cu seama la camp deschis, in special la sitari. Este si un splendid caine insotitor. Boli specifice pentru Setter Englez: Obezitatea Displazia congenitala a soldului Gestatia falsa (lactatia nervoasa)
25.04.200818.1KB
poze funny cu pisicuteascundetima
24.04.200831.3KB
una din rasele mele =) setter irlandezuna din rasele mele preferate.. =)
25.04.200812.2KB
tari haine voua va plac? poze funnytari haine voua va plac?
24.04.200818.4KB
InapoiInainte